31 martie se apropie. De ce companiile din industria alimentară își auditează acum planul de diminuare a risipei alimentare înainte de publicare

Context

În România, combaterea risipei alimentare nu mai este doar o inițiativă voluntară de sustenabilitate. Este o obligație reglementată explicit prin Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, iar odată cu aplicarea HG nr. 955/2024 privind normele metodologice, responsabilitățile operatorilor din lanțul agroalimentar au devenit mult mai clare și mai ușor de verificat.

Operatorii economici trebuie să elaboreze anual Planul de diminuare a risipei alimentare și să raporteze măsurile implementate și cantitățile gestionate.

Conform normelor metodologice, aceste informații trebuie încărcate în platforma națională pentru gestionarea risipei alimentare până la data de 31 martie pentru anul precedent. În același timp, documentația trebuie publicată și pe site-ul companiei.

Pe scurt, planul nu mai este doar un document intern.

Este un document public, verificabil și supus controlului autorităților.

Pentru companiile din industria alimentară, acest lucru schimbă fundamental modul în care trebuie pregătită raportarea. Documentul nu mai reprezintă doar o formalitate administrativă. El devine o dovadă de conformitate care poate fi analizată în detaliu în timpul unui control.

Analiză

Ce verifică inspectorii în realitate când analizează planul de diminuare a risipei alimentare

Pentru multe companii din industria alimentară, prima reacție a fost să trateze această obligație ca pe un exercițiu administrativ. În practică, însă, inspectorii care verifică aplicarea Legii 217/2016 analizează mult mai mult decât existența unui document.

Ei verifică dacă planul este fundamentat, coerent și susținut de realitatea operațională a companiei.

În controalele realizate de autoritățile competente, în special MADR, dar și ANSVSA acolo unde există intersecții cu legislația sanitar-veterinară, apar în mod constant trei puncte critice.

Delimitarea clară dintre risipa alimentară și subprodusele de origine animală
Acestea sunt reglementate separat prin legislația sanitar-veterinară, iar lipsa unei delimitări clare poate genera interpretări greșite în timpul unui control.

Demonstrarea aplicării ierarhiei măsurilor de prevenire a risipei alimentare
Legea 217/2016 prevede că operatorii trebuie să aplice măsuri de prevenire înainte de neutralizarea produselor alimentare.

Corelarea cantităților raportate cu documentele operaționale ale companiei
Inspectorii verifică dacă datele din plan sunt susținute de documente interne din producție, logistică, gestiune sau neutralizare.

Dacă aceste elemente nu sunt clar demonstrate în planul publicat și în documentele suport, companiile pot intra rapid într-o zonă de risc în timpul unui control.

Realitatea pe care multe companii o descoperă prea târziu este că un plan formal, generic sau incomplet este foarte ușor de contestat de către un inspector.

De ce tot mai multe companii își auditează planul înainte de publicare

Legislația nu impune explicit realizarea unui audit al planului de diminuare a risipei alimentare. În practică însă, tot mai multe companii introduc acest pas ca parte a procesului anual de conformitate.

Motivul este simplu. Un audit intern sau independent permite verificarea unor elemente esențiale înainte ca documentul să devină public.

Structura juridică și conformitatea cu Legea 217/2016 și HG 955/2024.
Consistența datelor raportate.
Eventualele riscuri de interpretare în cazul unui control.

În special în industria cărnii, unde fluxurile tehnologice sunt complexe și există cantități semnificative de subproduse de origine animală, aceste clarificări devin esențiale.

Studiu de caz din industrie

Un procesator integrat din industria cărnii s-a confruntat recent cu această provocare în pregătirea raportării anuale privind risipa alimentară.

Compania elaborase intern planul de diminuare și documentația necesară pentru raportarea în platforma națională. Datele proveneau din producție, logistică și gestiunea subproduselor.

Înainte de publicarea documentelor, managementul a decis realizarea unei revizuiri tehnice independente.

AGS Audit & Assurance a fost implicată pentru evaluarea documentației.

În cadrul auditului au fost analizate fluxurile operaționale ale companiei, metodologia de estimare a cantităților și corelarea datelor din plan cu documentele interne.

Revizuirea a identificat câteva zone care necesitau clarificări. Printre acestea s-au numărat delimitarea explicită dintre risipă alimentară și subprodusele de origine animală rezultate din abatorizare, formularea modului în care compania aplică ierarhia legală de prevenire a risipei alimentare și ajustarea metodologiei de estimare și prezentare a cantităților raportate.

După actualizarea documentației, compania a încărcat planul și raportările aferente în platforma națională și le-a publicat pe site-ul propriu.

Rezultatul a fost un document complet, coerent și defensibil în fața autorităților.

Ce câștigă companiile care verifică planul înainte de raportare

Beneficiul nu este doar conformitatea formală.
Auditul oferă companiilor trei avantaje concrete.
- Siguranța că documentația publicată reflectă realitatea operațională.
- Reducerea riscului de interpretări negative în timpul unui control.
- Organizarea mai clară a evidențelor privind gestionarea produselor alimentare și a subproduselor.

În plus, în contextul în care documentele devin publice, planul de diminuare a risipei alimentare devine și un instrument de reputație.

Un document bine fundamentat transmite un mesaj clar despre responsabilitatea companiei față de resurse și conformitatea cu legislația.

De ce presiunea va crește în următorii ani

Termenele de raportare sunt fixe, iar 31 martie a devenit deja o dată critică pentru companiile din sectorul alimentar.

În paralel, autoritățile intensifică verificările privind aplicarea Legii 217/2016, iar documentele publicate online sunt de multe ori primul punct de analiză într-un control.

Problema este că un plan publicat incomplet sau incorect este mult mai greu de corectat ulterior.

De aceea, pentru tot mai multe companii din industria alimentară, auditul planului de diminuare a risipei alimentare începe să devină nu doar o bună practică, ci o măsură de protecție juridică și operațională.

Prin implicarea unei echipe independente, companiile se pot asigura că documentele depuse nu sunt doar conforme formal cu legislația, ci sunt pregătite să reziste unei verificări riguroase din partea autorităților.